Codex Atlanticus este un album cu 1.119 manuscrise. Sunt hârtii îngălbenite, pline de schițe și texte ciudate și greu de înțeles, cu scrisul de mână al lui Leonardo da Vinci. Este cea mai mare colecție de desene și notițe ale geniului renascentist.
Paginile acoperă o perioadă cuprinsă între 1478 (când da Vinci se afla în Toscana natală) și 1519, când a murit în Franța. Manuscrisele se referă la o varietate de subiecte – de la fizică la arhitectură – precum la și invenții curioase, cum ar fi parașute, mașini de război și pompe hidraulice.
- Fabuloasele invenții ale lui Leonardo da Vinci
1. Da Vinci nu a asamblat Codexul
Leonardo da Vinci a lăsat toate manuscrisele care formează Codexul (și alte sute de manuscrise) unuia dintre elevii săi, pictorul italian Francesco Melzi (1491-1570).
După ce le-a moștenit în 1519, Melzi și-a petrecut următorii 50 de ani încercând să pună ordine în acest material. El a separat documentele în funcție de subiect și a extras câteva porțiuni pentru a forma „Tratatul despre pictură”, care includea, desigur, o mică parte din opera renascentistului.
După moartea lui Melzi, sculptorul italian Pompeo Leoni (1533-1608) l-a căutat pe fiul pictorului, a achiziționat majoritatea manuscriselor și le-a organizat în două albume.
Desenele tehnico-științifice au rămas în Codex Atlanticus; desenele artistice și cele dedicate anatomiei au rămas într-un album mai mic, de 600 de pagini. Astăzi, acesta face parte din Royal Collection Trust, colecția de artă a familiei regale britanice.
2. „Atlanticus” nu se referă la Oceanul Atlantic
„Atlanticus” este cuvântul latin pentru „Atlantic”. Dar, în acest caz, nu se referă la ocean. Când Pompeo Leoni a asamblat albumul, a lipit manuscrisele lui da Vinci pe foi mari de hârtie, același format folosit în atlasele geografice. De aici și numele Atlanticus.
„Codex”, la rândul său, este un alt cuvânt latin care desemnează un text manuscris sub formă de carte.
Nici unul dintre aceste cuvinte nu se regăsește însă în legătura veche a albumului. Inscripția este „Desene de mașini și arte, secrete și alte lucruri ale lui Leonardo Da Vinci colectate de Pompeo Leoni”. Un titlu pe cinste, așa cum se obișnuia pe vremuri.
3. Codexul se află la Milano, dar a fost cândva în Franța
Codex Atlanticus făcea parte din colecția de artă a lui Galeazzo Arconati (1580-1649), un nobil și mecena italian. În 1637, și-a donat colecția Bibliotecii Ambrosiana, fondată cu 30 de ani mai devreme la Milano.
Când trupele napoleoniene au cucerit orașul în 1796, caietul a fost dus la Paris.
Codex Atlanticus a rămas în Muzeul Luvru timp de 17 ani, până când Congresul de la Viena a decretat, în 1815, că operele de artă furate de Napoleon Bonaparte trebuie returnate țărilor de origine.
Astfel, albumul a fost returnat la Biblioteca Ambrosiana, unde se află în prezent.
4. Codex Atlanticus a fost confundat cu un manuscris chinezesc
E greu să înțelegi ceva din paginile albumului, și nu doar pentru că paginile sunt scrise în italiană veche. Leonardo da Vinci scria de la dreapta la stânga, nu accentua cuvintele, ignora punctuația și împrăștia simboluri enigmatice în textele sale.
De aceea, un emisar desemnat de Austria pentru returnarea operelor de artă care se aflau la Paris a confundat caietul renascentistului cu un teanc de manuscrise chinezești.
Albumul nu a ajuns la o destinație greșită doar pentru că sculptorul italian Antonio Canova (1757-1822) a fost și el implicat în această sarcină și a recunoscut Codexul.
5. Albumul include CV-ul lui Da Vinci
În jurul anului 1483, da Vinci i-a scris o scrisoare Ducelui de Milano, Ludovico il Moro, în care își enumeră, în nouă puncte, abilitățile de inginer militar și, mai pe scurt, talentul de artist și arhitect, într-un al zecelea punct.
Manuscrisul care se află în Codex este un proiect; nu se știe dacă versiunea finală a scrisorii a fost într-adevăr expediată.
6. Întregul Codex Atlanticus poate fi citit online
Există o digitizare completă a albumului, disponibilă pe acest site. Manuscrisele sunt organizate pe cinci teme, indicate cu culori diferite: geometrie și algebră; fizică și științe naturale; unelte și mașini; arhitectură și arte aplicate; științe umaniste.
Poți răsfoi paginile în ordine numerică sau cronologică și, de asem*nea, poți verifica apariția subiectelor pe fiecare pagină.
Există, de asem*nea, un manual de instrucțiuni pentru explorarea albumului. Trebuie să dai click pe „how to read” sau „come si legge” în partea de sus a paginii, site-ul este disponibil în engleză și italiană.
